infowizard.co
Spirulina sau Arthrospira este o microalgă verde-albăstruie care creşte de regulă în lacuri de apă dulce, izvoare naturale şi apă sărată, în zonele subtropicale şi tropicale. Aceasta a devenit faimoasă după ce a fost folosită cu succes de specialiştii NASA ca un supliment alimentar pentru astronauţii plecaţi în misiuni spaţiale.
Microalga poate fi găsită în magazinele specializate cu suplimente alimentare sub formă de tablete sau pudră singură sau în combinaţii cu alte super-alimente şi poae fi consumată în shake-uri, diverse terciuri sau sub formă de capsule.
„Spirulina conţine acizi graşi benefici cum ar fi DHA şi GLA, precum şi niveluri ridicate de antioxidanţi care pot ajuta la protejarea organismului împotriva daunelor oxidative”, afirmă Nathalie Rhone, medic nutriţionist în New York.
Alga verde-albăstruie are în compoziţie nenumărate substanţe nutritive, inclusiv calciu, niacin, potasiu, magneziu, vitaminele B şi fier. „Calciul, potasiul şi magneziul sunt esenţiale pentru sănătatea muşchilor, oaselor şi inimii, în timp ce vitaminele B sunt responsabile pentru energia noastră.”, spune Nathalie Rhone. Doar o lingură de pulbere de spirulină poate oferi şase grame de proteine, aceeaşi cantitate precum un ou, potrivit csid.ro.
CITEȘTE ȘI: Laptele preferat de oamenii longevivi. Mult mai sănătos decât laptele de vacă, eficient împotriva cancerului
Mai multe studii au demonstrat că spirulina este sigură pentru organismul uman, dar, specialiştii spun, că este importantă zona unde aceasta este cultivată. Zonele cu climat ideal pentru spirulină sunt: Grecia (Nigrita, Serres), Japonia, India, Spania şi SUA.
Au fost multe studii care au spus că spirulina are proprietăţi imunomodulatoare, inhibând eliberarea histaminelor din mastocite. Într-un studiu recent, anumitor indivizi li s-a administrat zilnic timp de 12 săptămâni fie placebo, fie spirulină. Studiul a arătat că o doză crescută de spirulină are un rol protector pentru rinita alergică. Un alt studiu realizat în Turcia a mai arătat şi că spirulina atenuează simptomele rinitei alergice: congestia nazală, mâncărimea, strănutul şi cursul nasului.
Un alt grup deoameni de ştiinţă a cercetat influenţa spirulinei asupra imunoglobulinei IgA din saliva umană, demonstrând că micro alga creşte nivelul acestei globuline, deci, implicit având un rol important în imunitatea mucoasei. Un alt studiu efectuat în Japonia a cercetat celulele sanguine sub influenţa spirulinei şi au descoperit un mecansim molecular al algei ce ajută sistemul imunitar.
Nu sunt studii in vivo (experimente realizate pe un organ sau ţesut al unui organism viu) puternice care să dovedească proprietăţile antivirale ale Spirulinei. Însă conform studiului Hayashi in vitro (experiment într-un mediu controlat în afara unui organism viu), calcium spirulan (un component al spirulinei) inhibă in vitro virusuri precum: herpes, cytomegalovirus, influenza A şi virusul imunodeficienţei. Evident că aceste efecte promiţătoare ar trebui studiate şi pe animale şi oameni pentru a rage concluzii definitive, spun oamenii de ştiinţă.
CITEȘTE ȘI: Planta-farmacie: Vara calmează muşcăturile de insecte, iarna redă sănătate căilor respiratorii
Nakaya, primul studiu realizat pe oameni, a constat în suplimentarea alimentaţiei zilnice a 15 bărbaţi cu 4.2 grame de spirulină. Şi, deşi nu s-a observat o creştere semnificativă a HDL-ului (colesterolul “bun”), cercetătorii au depistat o scădere semnificativă a LDL-ului (colesterolul “rău”) după 8 săptămâni de tratatament.
Un alt studiu condus de Ramamoorthy and Premakumari arată că administrarea de spirulină în bolile ischemice de inimă poate duce la scăderea colesterolului, trigliceridelor.
E nevoie de mai multe studii înainte ca spirulina să fie recomandată din punct de vedere medical pentru a reduce colesterolul, dar rolul ei ca supliment alimentar natural care combate hyperlipidemia (în combinaţie cu alte substanţe) nu trebuie trecut cu vederea.
Un alt studiu condus de Mani a găsit o reducere semnificativă în procentul LDL/HDL la 15 pacienţi diabetici cărora li s-a administrat spirulina. Din nou, e nevoie de studii mai complexe care să demonstreze că spirulina poate avea efecte şi în diabet.
Spirulina a fost promovată ca fiind alimentul viitorului cu nutrienţi excepţionali care oferă energie organismului. Anumite polizaharide din componenţă ( ramnoza şi glicogenul) plus anumite grăsimi esenţiale sunt uşor absorbite de celulele umane ajutând la eliberarea rapidă de energie. Mai mult, spirulina creşte numărul latobacililor sănătoşi din intestine, ajutând producerea vitaminei B6 care, de asemenea, creşte nivelul de energie.
CITEȘTE ȘI: Studiu care dezvăluie secretul longevității chinezilor: Ce mănâncă aceştia mai des
Atunci când vine vorba despre consumul spirulinei, experţii sugerează să începem încet; gustul său este descris ca fiind pământos şi foarte savuros şi poate dura puţin timp până intervine obişnuinţa. Odată ce ne familiarizăm, super-alimentul poate fi adăugat în băuturi/smoothie-uri. Spirulina poate fi adăugată în piureuri sau sucuri ori ca supliment alimentar, afirmă nutriţioniştii.